Tu pentru ce te apreciezi cel mai mult?
Eu …mi-am raspuns la intrebarea asta acum ceva vreme.. si raspunsul a fost: pentru ca nu m-am dat batuta. raspunsul venea si cu o unda de durere & neputinta, pentru ca aveam inca „culoarea” luptei insemnata pe obraz..

Ce m-a salvat a fost necontenitul „de ce?” ce mi l-am adresat, mie si Vietii…si cred ca asta m-a facut sa pot merge inainte. Desi nuanta era de asemenea de durere/neacceptare, supravietuitorul din mine a mers cat a putut in profunzime.

Se spune ca cei mai multi stim CE facem, putini stim si CUM facem ce facem, si altii extrem de putini stim DE CE.

Mie imi pare ca am ajuns la DE CE-ul unde este semanata pacea, linistea… si acum drumul merge mai larg si mai cuprinzator cu un alt DE CE…  in timp ce se creioneaza tot mai bland.. CE-ul.
Catre si cu un alt fel de Iubire.

Desigur, nu-i gata, pana la Final.

Anunțuri